Capul sus !

        Câteodată simt să-mi exprim nemulțumirea, cu privire la acele persoane care consideră că ele nu au nici un defect, sunt "perfecte", se pricep la orice mai bine decât tine, sunt mereu cu un pas înaintea ta, mereu au ceva de comentat, criticat, obiectat iar tu ești o chestie acolo mică și nesemnificativă în ochii lor măreți de genii înnăscute și niciodată nu vei putea să-i ajungi, sau mai mult decât atât să devii mai bun ca ei.
       Acele persoane care poate învoluntar îți țin contul la aproape orice faci încercând să-ți bage sfaturile lor înțelepte pe gât fără ca tu să le fi cerut asta. Acele persoane care niciodată nu încearcă să-și vadă defectele, lipsurile, greșelile și minusurile pe care le au.

        Mă gândesc că poate ele nu au auzit de deviza unitate în diversitate și consideră că toate persoanele de pe acest pământ au aceeași personalitate, caracter, visuri și dorințe. Și toți trebuie să facem ca ei și să ne conformăm dorințelor lor.
        Consider că persoanele acestea încă nu s-au lovit cu capul de ușă suficient de mult încât să încerce să-și vadă de drumul lor, de cum să-și vindece rana, de cum să-și dezvolte caracterul stângaci, și de cum să-și urmeze scopurile obiectivele pentru a fi împliniți și mai buni la ceea ce se pricep ei mai bine.
        Dar cum timpul fiecăruia dintre noi este limitat, scurt, foarte prețios și trebuie să ni-l organizăm eficient și productiv pentru dezvoltarea și împlinirea misiunii și a vieții noastre, nu trebuie să-l irosim aplecând urechea la lucruri neimportante, nefolositoare ci trebuie doar să alegem ce ni se pare noua mai bun din tot ce ni se întâmplă, să continuam să mergem spre împlinirea visului nostru și împlinirea noastră ca oameni. Și să învățăm din propriile greșeli și eșecuri, pentru că atunci realizăm cel mai bine unde trebuie sau nu să mai lucrăm.

Suntem deci DIFERIȚI, avem vieți DIFERITE, caractere DIFERITE, gusturi DIFERITE, și numai noi știm ce e mai bine sau nu, ce trebuie să facem sau nu, nu trebuie să ne poarte nimeni de grijă.

Ai grijă de viața ta, pentru că ceilalti știu singuri să-și poarte de grijă....O zi frumoasă fără griji!

Zile și zile, clipe și clipe.

       Există zile în care simți că lumea stă la picioarele tale și ca poți îmbrățișa tot pământul, că viața e atât de frumoasă, că lucrurile sunt atât de simple și cum de numai acum ai realizat asta, că poți spera, că te poți bucura de fiecare clipă, că totul se poate rezolva, că nimeni nu  te va opri din drumul tău, că viața e frumoasă, că totul e plăcut în jur, și simți așa o bucurie în suflet, o ușurare, încât în acel moment nu te gândești că ai avut și momente proaste, și gânduri urâte, cenușii, și îi vezi pe toți oamenii frumoși, buni, iar totul în jurul tău e numai lapte și miere.
      Însă ca în orice basm, film, roman, trebuie să existe un zmeu, o vrăjitoare, un personaj negativ care să tulbure apele și care să-ți taie calea, să bage frica în tine, să te facă să renunți, să nu treci de linie, să plângi, să ceri ajutor, să te zbați, să te întorci înapoi, să nu mai găsești nici o cale de scăpare, să nu mai vezi nici o posibilitate de ieșire din starea aceea, din acel cerc vicios.
    Așadar există zile în care oricât de mult ți-ai dori să ieși din starea aceea de câine în lanț nu ai cum. Și simți că parcă nimănui nu-i pasă de tine, de ceea ce simți, te zbați ca un peștișor într-o baltă de 2 cm, și oricât de mult te străduiești nu vezi nici un rezultat, nimic din ceea ce faci nu te împlinește sufletește, nu te mulțumește și nu-ți dă satisfacție. Ești dezamăgit de tine de cei din jur, ești atât de încărcat psihic și emoțional încât nu mai ai cum să vezi dincolo de norii care acoperă minunatul soare și simți că zilele tale trec în neștire iar tu nu reușești nicicum să le dai culoare, motive, bucurie, zâmbete și viață. Apoi după toată această nebunie te ridici, te scuturi de praf, îți ștergi lacrimile și mergi înainte.
  Dar...ar mai fi frumos basmul fără zmei, povestea fără vrăjitoare și filmul fără personajul negativ ?
  Tu ai mai putea să te dezvolți fără a trece prin toate aceste zile bune și rele, triste sau fericite ?
  Te-ai mai putea bucura de finalurile cu happyend dacă nu ai simți zâmbetul și tristețea alături de personaje, actori ?
  Ai mai savura cu așa poftă succesul dacă ai ajunge doar prin bucurie și fericire la el ?
  Te las pe tine să-ți răspunzi în gând la aceste întrebări, pentru că numai tu știi ce e mai bine pentru tine, și ce cale trebuie să urmezi !
  Din partea mea numai gânduri bune!

Tu mergi înainte!

               Am stat astăzi și m-am gîndit de fapt nu doar azi ci în ultima perioadă, că majoritatea oamenilor pe care îi întâlnesc în drumul meu sunt foarte pesimiști, fricoși și rareori te încurajează în momentul în care le povestești cu entuziasm despre visul tau, despre planurile tale, despre obiectivele tale. Cu siguranță și tu ai auzit replicile urmatoare: E foarte greu ! , În Romania nu ai șanse! , În Romania nu se caută! , Nu poți dacă nu ai bani!, Nu ai cum să faci asta dacă nu ai pile! , Crezi că eu nu m-am gândit la asta, dar am lăsat-o balta!, Șansele sunt destul de mici să poți obține lucrul acela ! , Mai bine stai frumos în banca ta ! , Nu are rost să te complici ! , Fată tu visezi la lucruri sfinte! , Sunt foarte mulți care fac asta, mai bine încearcă altceva! și lista poate continua....Nu cred că nu ai auzit măcar odată în viața ta una din afirmațiile de mai sus.
               De ce oare exista atât de multe persoane care te descurajează, care râd de visurile tale, pentru care N si U sunt litere de lege. Știi ce cred eu că multe dintre acele persoane pur și simplu sunt SLABE, nu au curaj să facă nici cât faci tu, nu au curaj să viseze, nu vor să-și împlinească sufletul, sunt prea comode să-și urmeze visul și se tem ca nu cumva tu să FII ALTFEl, și să ieși din spiritul de turma în care multora le place să se afunde. Și poate că nu sunt perfectă, și poate că la început ca la orice început nu dețin toate informațiile necesare, fac greșeli, sunt putin stângace, nu am toate cunoștințele în domeniu, dar asta nu înseamnă că nu sunt dispusă șă învaț, să caut, să mă informez, să mă dezvolt, să evoluez. să citesc, să perseverez, să inovez, să mă străduiesc, să MUNCESC pentru visul meu. Mereu am știut și am vazut că lucrurile de valoare se obțin cu sacrificiu, dar câți dintre noi avem tăria și puterea să ne sacrificăm? Și dacă nu vei reuși? Și dacă nu voi reuși măcar sunt fericită că am încercat, că am avut curajul și  putere să FAC ! Și încă  voi continua iar în momentul în care vei spune că nu am reușit eu nu voi mai fi !
 Crede în visul tău,
 Și ține minte,
 Nu te lăsa descurajat,
 Continuă-ți drumul, Tu mergi înainte!

Să ai o zi minunată în sufletul tău !



             

Timpul trece fără noi !

În ultima vreme am realizat că timpul trece foarte repede, am încercat să găsesc tot felul de scuze, că noi oamenii suntem prea ocupați, că avem prea multe lucruri de făcut, dar tind să cred ca nu e așa și că el TIMPUL  încearcă să fugă din lumea nebună în care trăim și în care fugim disperați după bani, faimă și admirație din partea celorlalți.
Am întrebat Timpul: De ce oamenii sunt nefericiți ?
El mi-a răspuns: Pentru că ei nu caută fericirea în lucruri mici.
Am întrebat Timpul: De ce oamenii sunt bolnavi?
El mi-a răspuns: Pentru că banii i-au transformat în sclavi.
Am întrebat timpul: De ce oamenii nu mai iubesc?
El mi-a răspuns: Pentru că în mocirla urii pe zi ce trece se-adâncesc?
Am întrebat timpul: De ce oamenii nu mai zâmbesc?
El mi-a răspuns: Pentru că lasă grijile de-i împânzesc.
Am întrebat timpul: De ce oamenii au sufletul împietrit?
El mi-a răspuns: Pentru că încă în el credința  nu a-nmugurit.
Am întrebat timpul: De ce visurile oamenii nu și le-mplinesc?
El mi-a răspuns: Pentru că renunță ușor și cu puțin se mulțumesc.
Am întrebat Eu Timpul: de ce mă-mbătrânești ?
Eu ca și tine-n lume am doar o misiune pe care s-omplinesc.
Am întrebat Eu timpul: Dar unde te grabești ?
Vreau doar să te trezesc și să-ți reamintesc că ai o șansă-n viață,
N-ai TIMP s-o irosești !

Suferința naște valoare și dezvoltare

"Pe drumul vieții înaintând prin gropi și prin durere. Ajungi cu trudă și efort să calci pe fulgi și flori din miere"

         După cum bine știm toate lucrurile cu adevărat valoroase în această viață se obțin cu pasiune, sacrificiu, muncă și voință. Acest fapt cu siguranță poate fi confirmat de toți cei care au reușit să ajungă pe culmile succesului. Fără aceste patru ingrediente cheie ramâi la stadiul de grâu încolțit și nu mai ajungi să te bucuri de frumusețea aurie a spicelor coapte. Mulți dintre noi stăm în zona de comfort crezând că la un momentdat cineva o să-și facă milă și o să ne adune de pe jos. Pentru că acolo ne place să stăm și să ne plângem cât de crudă e soarta, ce zgârcit a fost destinul cu noi, ce rea e lumea, ce norocoși sunt alții și lista cu "C-uri" poate continua. Însă știu sigur că toți care procedăm așa nu ne simțim suficient de rău, nu ne doare atât de tare, nu suferim suficient de mult, nu ne-a ajuns cuțitul la os. Pentru ca numai în momentul acela când durerea devine insuportabilă: mergem la doctor, mergem la biserică, cumpărăm pastile, facem ceai, ne rugăm, ne operăm, schimbăm, ne schimbăm mai exact ACȚIONĂM !. Consider că ajungi să te dezvolți, să riști, să schimbi, să obții, să nu te oprești, să capeți o voință de fier numai în momentul în care nu mai reziști și spui STOP nu mai pot continua în stilul ăsta, pentru că nu mai pot îndura suferința. Și atunci șimți că te trezești la realitate ca după o ploaie rece și revigorantă de toamnă. Și începi să te documentezi, să te informezi, să întrebi, să cauti, să aplici, să înveți, să investești și ai în tine o dorință atât de mare încât faci tot posibilul ca rana aceea să nu se mai deschidă niciodată. Începi să vezi viața cu alți ochi, începi să crezi cu tărie că într-o zi vei reuși și TU. Și îți vei pune mereu întrebarea dacă el a ajuns acolo unde e, pe mine ce ar putea să mă împiedice? Sunt oare eu mai slab decât el? Ajungând într-un final să constați că nu te împiedică nimic, că nu ești mai slab ci dimpotrivă poți obține mai mult și poți fi mai puternic ca el. În această situație rezultatele nu vor întârzia să apară și cum pofta vine mâncând și cheful învățând, cu cât vei ACȚIONA mai mult și vei observa REZULTATE, cu atât vei căpăta mai multă încredere în tine, mai multă voință și o poftă nebună de VIAȚĂ.

Pentru că viața are SENS și tu îl poți găsi !
Pentru ca viața are GUST și te provoc să o savurezi din plin!
Pentru că cineva a suferit suficient de mult ca tu să te poți bucura de EA (viața) !

Îți doresc să ai parte de o viață împlinită și fericită - Cheia e la tine !



         
           

10 pași pentru o zi minunată

1 Trezește-te devreme ! ( cu condiția de a te pune la somn la o oră decentă maxim 00:00)

Cu cât vei dormi mai mult cu atât te vei simți mai obosit, fără chef, epuizat fizic, psihic, făra energie, cu o stare de somnolență constantă și totodată timpul tău se va duce pe apa sâmbetei deoarece producția ta pe ziua aceea va fi zero.
2. Privește cerul, soarele! deschide geamul și lasă-te învăluit și răsfățat de aerul proaspăt al dimineții, respiră adânc și spune în gând sau cu voce tare "Sunt fericit și îți multumesc Doamne că nu ai uitat să mă trezești în aceasta zi minunată, că mi-ai oferit o nouă șansă, și nu m-ai oprit din drumul visurilor mele.
3. Oferă un bună-dimineața și un bună-ziua cu zâmbetul pe buze, chiar dacă ceilalți nu o fac, fii tu puterea exemplului.
4. Verifică agenda cu lucruri (de făcut azi...) și gândește-te o clipă la zicala " Ce poți face astăzi nu lăsa pe mâine!
5. Rezervă-ți timp pentru relaxare, revigorare, reîmprospătarea fizică și psihică, pentru că nu putem funcționa eficient doar mergând în linie dreaptă. Inima noastră bate ca și un ceas TIC-TAC, gândește-te dacă ar începe la un momentdat să bată doar TIC-TIC-TIC ce s-ar  întâmpla ?
6. Spune mulțumesc cât mai des indiferent de persoana căreia te adresezi!
7. Rezervă-ți timp pentru a râde și încearcă să-i faci și pe ceilalți să râdă- râsul e un medicament pentru inimă și suflet.
8. Sună-ți sau vizitează-ți părinții- indiferent de câte lucruri ai pe cap, sau câte treburi ai de făcut, pentru ei va conta enorm.
9. La sfârșit fă ceva după plăcere inimii tale- vei căpata încredere și multă energie.
10. Nu încerca să trăiești ca și când viața ta ar fi o eternitate ! 

Te pup și te îmbrățișez! Să ai o zi minunată !

Fragmente din copilarie

Mă întreb și eu ca Mihai Eminescu "Unde ești tu copilărie cu padurea ta cu tot ? ". Nu știu de ce acum bucurându-mă de ziua asta frumoasă, proaspătă și însorită de care ar trebui să te bucuri și tu mi-a trecut prin minte un gând special legat de copilărie. Oprește-te puțin în loc și adu-ți aminte de zilele în care erai copil. Care erau activitățile tale principale? Cine erau prietenii tai? Unde te jucai? Ce te jucai? Ce responsabilități aveai? Cum te îmbrăcai? Cum arătai? Eu reflectând la aceste întrebări nu pot să zic decât un singur lucru mi-e DOR câteodată de copilărie. O perioadă semnificativă din viața noastră în care lumea ți se pare o poveste din cărțile citite de mama, bunica, sau cărțile pe care le citeai chiar tu, râdeai mult și în hohote, credeai în Moș Crăciun, așteptai sărbatorile de iarnă cu sufletul la gură, stăteai în zăpadă o zi întreagă nesimțind frigul, așteptai nerăbdator vacanțele la bunici, te bucurai de lucruri marunte, erai cel mai fericit când primeai o ciocolată chiar dacă ți s-ar fi oferit tot aurul din lume, trăiai doar în prezent și viața ți se părea o eternitate, toate lucrurile din jur te îndrăgeau pentru că tu cu sufletul tău colorat le făceai  să zâmbească. Copilaria acele pagini din cartea vieții pe care ori de câte ori le citești te fac să-ți dorești să le fi mai trăit măcar odată.

Într-un comentariu mai jos spune-mi o amintire din copilarie care ți-a rămas întipărită în minte ?
Te pup și te îmbrățișez cu drag !